Кадр выше наш. Полное медиа с Facebook запрошено — подставим его сюда, как только приедет.
⬇️⬇️⬇️
El a plecat. Datoriile au rămas. Copiii — tot cu mine. Mă numesc Georgeana Rotaru, am 38 de ani. Sunt originară din România, dar de 7 ani locuiesc în Italia, la Roma. Odată credeam că mutarea îmi va schimba viața. Credeam în stabilitate, muncă, liniște. Mi se părea că Italia este o șansă de a o lua de la capăt. Dar totul a ieșit altfel. Soțul meu m-a părăsit pentru altă femeie, când eram însărcinată cu al treilea copil. Pur și simplu a plecat. Fără explicații. Fără regrete. Într-o clipă, am rămas singură – într-o țară străină, cu copii și cu frica de ziua de mâine. De mai bine de șase luni caut un loc de muncă stabil. Trimit CV-uri, merg la interviuri, aștept răspunsuri. Dar, de cele mai multe ori, nu primesc niciun răspuns. Uneori mi se pare că, pentru angajatorii italieni, sunt doar o imigrantă din România, pe care o pot ignora. Acum lucrez la o cunoștință într-o mică cafenea din Roma. Lucrez ca chelneriță, spăl vasele, curăț sala, duc gunoiul. Mirosul de cafea, vasele unsuroase, oboseala în mâini – asta e realitatea mea. Abia îmi ajung banii pentru mâncare și transport. Am un credit pentru apartament. Datorii. Facturi. Întârzieri. Fiecare lună este o luptă. Fiecare zi este o teamă. Seara, mă uit la copiii mei când dorm. Ei merg la o școală publică obișnuită din Roma, vorbesc italiana mai bine decât mine. Ei visează la lucruri simple – adidași noi, o excursie, jucării, ca și copiii din cartier. Iar eu înțeleg că nu le pot oferi nici măcar jumătate din ceea ce se consideră normal aici. Nu mi-e frică pentru mine. Mi-e frică pentru ei. Uneori, noaptea, stau în micul meu apartament de la periferia Romei, ascult zgomotul de afară și mă gândesc: Oare asta e viața mea? Odată, după o tură grea la cafenea, stăteam în bucătărie și mă uitam la telefon. Pe card aveam 53 de euro. Bani pentru maximum câteva zile. În capul meu se învârtea un singur gând: Ce urmează? Răsfoiam chat-urile migranților din România, Italia, Spania, în speranța că voi găsi acolo un loc de