Кадр выше наш. Полное медиа с Facebook запрошено — подставим его сюда, как только приедет.
{{product.name}}
🤬 M-AU PĂCĂLIT PE ȘANTIER ÎN GERMANIA 🤬 ȘI IATĂ CUM AM SCĂPAT 👇🏼 Mă numesc Marian, sunt din România, dintr-un sătuc mic de lângă Iași. 🇷🇴 Acasă mă așteaptă familia — soția Elena și fiica noastră Sara, are patru ani. Am trăit greu, am lucrat oriunde puteam — construcții, depozit, curierat, mici munci — dar datoriile doar creșteau, viața stagna, și înțelegeam: acasă nu voi reuși să ies din situație. Știam că în Germania se poate câștiga mai mult, dar nu puteam să o las pe Elena singură cu un copil mic. Când Sara a împlinit patru ani, am înțeles că nu mai pot amâna. Mi-am făcut bagajul, am găsit un job pe un șantier la marginea Berlinului și am plecat. 🧳🇩🇪 De cum am ajuns, au început problemele: nu știam limba, nu înțelegeam ce vor de la mine. 😓 Dacă nu erau câțiva români din echipă, care lucrau acolo de mulți ani, probabil că aș fi plecat înapoi după o săptămână. Ei mă ajutau, traduceau, îmi explicau ce trebuie să fac. Munca era grea: 12 ore în frig, beton, rotopercutor, mâini zgâriate, spatele în flăcări. 🧱 Sâmbăta lucram, duminica doar dormeam — nu aveam putere. 😩 Stăteam într-o cameră mică de hostel: pat, masă, fereastră spre parcare, iar în fiecare seară — apel video cu familia. Fiica mea întreba: „Tati, când vii acasă?” — iar eu spuneam „curând”, deși nici eu nu știam dacă voi rezista până luna viitoare. 💔 Când a venit timpul salariului, tocmai terminaserăm lucrarea. Firma promisese că ne mută pe un alt șantier. Prima zi — liniște. A doua zi — liniște. A treia — nimic. Îl sun pe șef — nu răspunde, respinge apelul. Băieții erau și ei șocați. Vine proprietarul hostelului și spune că nu au fost făcute plăți și că mâine trebuie să eliberăm camerele. Noi: cum așa? lucrăm pentru firmă, firma trebuie să plătească. El spune: firma a anunțat acum o lună că acesta e ultimul vostru cazare plătită și că nu vor mai trimite bani. Am fost în stare de șoc. 😨 Acasă Elena aștepta bani pentru chirie, iar pe mine mă aruncau afară fără niciun ban și fără un loc unde să dorm. Nici
